Amprenta optică

Amprenta dentară sau mulajul dinților este mijlocul prin care medicul stomatolog transmite către laboratorul de tehnică dentară forma dinților și a arcadelor dentare. Fie că este vorba despre o simplă coroană dentară, aparat ortodontic sau cazuri complexe de fațete sau lucrări pe implanturi, tehnicianul trebuie să știe exact cum arată dinții pacientului.

Cea mai utilizată metodă de a transmite aceste informații este amprenta dentară sau mulajul. Se folosesc materiale de consistență chitoasă, asemănătoare plastilinei, care se așază într-o portamprentă sau lingură, aceasta se introduce în cavitatea orală până când materialul face priză (se întărește) timp de 3-5 minute, rezultând o copie negativă a situației din cavitatea orală.

Bazele stomatologiei digitale au fost puse de profesorul francez François Durat încă din 1971, când acesta a inventat sistemul CAD/CAM (design cu ajutorul calculatorului/ manufacturare cu ajutorul calculatorului), iar amprenta optică a fost introdusă în cabinetele de medicină dentară încă din 1989. Ca orice tehnologie, aceasta a avansat de-a lungul anilor ajungând astăzi să fie extrem de precisă, rapidă și confortabilă pentru pacient, nivelul de detalii pe care camera intraorală le poate capta fiind extrem de ridicat.

Pe lângă comunicarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară, amprenta optică sporește comunicarea cu pacientul. Acesta își poate vedea în timp real cavitatea orală scanată și poate înțelege mai bine nevoia de tratament, fie că vorbim despre dinți care necesită coroane sau cazuri ortodontice.

Scanarea dentară se realizează cu ajutorul unui dispozitiv de mici dimensiuni, comparabilă cu cea a unei periuțe de dinți electrice, ce emite un fascicul luminos care apoi este înregistrat de un set de camere de înaltă rezoluție (Fig. 1.4.1). Această manoperă este rapidă, în doar 2 minute fiind posibilă scanarea întregii arcade dentare. Toate informațiile captate de camera intraorală sunt transmise către un calculator, iar cu ajutorului unui program dedicat ele sunt combinate, rezultatul fiind imaginea tridimensională a arcadelor dentare, care pe ecranul tactil pot fi întoarse și mărite în toate cele trei dimensiuni spațiale pentru a fi mai bine observate și analizate de medic (Fig.: 1.4.2). Înainte ca aceasta să ajungă la laboratorul de tehnică dentară, medicul poate analiza cu precizie calitatea amprentării și calitatea dinților preparați și poate sesiza și remedia imediat eventualele imperfecțiuni care pot apărea.

Ulterior, modelul digital este transmis prin e-mail laboratorului care folosește un program dedicat realizării design-ului digital al lucrărilor protetice cu o acuratețe foarte mare, de ordinul micronilor (a mia parte dintr-un milimetru).

Avantajele amprentei optice:

1. Rapiditate: este nevoie de 2-3 minute pentru scanarea întregii cavități orale, inclusiv ocluzia (mușcătura);
2. Confort: dimensiunile reduse ale capătului de scanare fac acest proces mai confortabil pentru pacient, eliminând senzația de greață;
3. Acuratețe: se elimină erorile care pot apărea în urma mixării greșite a materialului de amprentă, erori în procesul de turnare a modelului de gips, precum și timpul trecut din momentul amprentării până în momentul când aceasta ajunge la laborator;
4. Posibilitatea printării 3D a modelului arcadelor dentare, care este mai precis în comparație cu modelele clasice din gips;
5. Comunicare medic-pacient: pacientul poate vedea dinții 3D iar medicul poate explica direct în cabinet pașii operatori;
6. Timpul în care este finalizată lucrarea protetică este redus deoarece sunt eliminate etapele de turnare și priză a modelului în laborator, iar pentru unele lucrări cum ar fi onlay-uri, coroane din zirconiu sau ceramica integrală nu este necesară nici printarea 3D a modelului. După realizarea design-ului, lucrarea protetică se frezează direct dintr-un bloc de ceramică sau zirconiu și este trimisă în cabinet în cel mai scurt timp.

Programul dedicat al scanerului intraoral Cerec Omnicam permite transmiterea tuturor informațiilor necesare laboratorului de tehnică dentară. Prima dată sunt introduse datele pacientului pentru a avea o evidență a lucrărilor în curs, apoi este definit tipul de lucrare ce urmează a fi realizată (fațetă, coroană, punte, etc.) și dintele sau dinții pe care se va aplica. Pasul următor este scanarea propriu-zisă pentru arcada superioară, cea inferioară și ocluzia (mușcătura).

Pentru o scanare mai rapidă, obrajii și buzele trebuie menținute la distanță cu ajutorul unui depărtător oral siliconat. Se începe cu fața ocluzală (mestecătoare) a dinților posteriori și se avansează către cei anteriori și apoi din nou către dinții posteriori de partea opusă. În tot acest timp medicul vede în timp real exact ce vede camera scanerului și ce anume se scanează. Datorită ecranului tactil acesta se poate opri în orice moment să analizeze orice zonă pentru a determina calitatea scanării, prin mărirea și rotirea modelului digital. Dacă sunt imperfecțiuni acestea se pot remedia cu ușurință.

După ce ambele arcade au fost scanate se trece la scanarea ocluziei (mușcăturii). Cel mai important aspect în lucrările dentare este transmiterea corectă a acesteia către laboratorul de tehnică dentară. Datorită depărtătorului din silicon, medicul are o vedere directă asupra ocluziei și poate determina dacă pacientul a mușcat corect sau nu. După ce a fost scanată și ocluzia (Fig. 1.4.3.), toate imaginile sunt compilate de către calculator și se obține o imagine fidelă a întregii danturi (Fig. 1.4.4.).

Se poate analiza ocluzia și din punct de vedere ortodontic prin prezența unor puncte de contact prea puternice în anumite zone de lucru, fapt ce poate cauza bruxismul nocturn (scrâșnitul dinților).

Acest lucru este redat în culori de la verde (contact slab) la roșu (contact puternic). (Fig. 1.4.5., 1.4.6.)

Amprenta optică poate fi trimisă prin e-mail laboratorului de tehnică dentară sau se poate face direct previzualizarea viitoarei lucrări protetice (Fig. 1.4.7.) care va fi frezată cu ajutorul sistemului CEREC CAD/CAM (Fig. 1.4.8.) în cateva zeci de minute.

Aceste scanări sunt transpuse în modele de studiu (Fig. 1.4.9.) realizate prin tehnologia de printare 3D. Acestea folosesc o rășină specială care este polimerizată (întărită) selectiv de către un fascicul luminos. Acest lucru permite realizarea de straturi succesive foarte subțiri, lucru care oferă fidelitatea necesară. Modelele pot fi utilizate și pentru lucrări de tipul celor metalo-ceramice și ceramice pe suport de zirconiu, pentru a putea stratifica ceramica astfel încât să se realizeze un efect estetic superior. (Fig. 1.4.10.) În concluzie, viitorul este digital. Atât rapiditatea cât și fidelitatea care ne este oferită de sistemele moderne de amprentare și frezare fac ca protetica dentară să fie mult mai precisă, rapidă și predictibilă.

Bibliografie:

• Davidowitz G, Kotick PG. The use of CAD/CAM in dentistry. Dental Clinics of North America. 2011 Jul; 55(3):559-70, ix. DOI: 10.1016/j.cden.2011.02.011
• Alghazzawi TF. Advancements in CAD/CAM technology: Options for practical implementation. J Prosthodont Res. 2016 Apr; 60(2):72-84. doi: 10.1016/j.jpor. 2016.01.003.