• Prima sedință. Examinarea inițială, stabilirea diagnosticului și discutarea planului de tratament împreună cu pacientul
• Ședința a doua de preparare și amprentare
• Ședința de cimentare

1. Ședința inițială

Pacientul s-a prezentat în cadrul clinicii MB Dental Mureș în vederea tratării unei sensibilități localizate în partea inferioară stângă. Examinarea inițială împreună cu cea imagistică ne indică un diagnostic de carie secundară extinsă pe mai multe suprafețe la nivelul molarilor 3.6, 3.7, alături de alte leziuni carioase de extindere mai redusă localizate la nivelul premolarilor si ultimului molar. (Fig. 1)

Planul de tratament ales a fost de a realiza coroane parțiale integral ceramice (onlay) din litiu disilicat la nivelul molarilor 3.6 si 3.7, împreună cu obturații fizionomice din compozit la nivelul premolarilor și ultimului molar. Datorită extinderii mărite a cariei, cât si a problemelor de natură ocluzală, reprezentate prin interferențe în mișcarile de lateralitate și propulsie, a fost aleasă refacerea morfo-funcțională a dinților 3.6 si 3.7 prin mijloace indirecte de restaurare. Prin această decizie terapeutică am reușit să utilizez potențialul maxim pe care îl oferă biomaterialele de restaurare, asigurând fiabilitatea pe termen lung a reconstrucției protetice. Aceste ceramici beneficiază, comparativ cu compozitele folosite la obturații, de o rezistență mai crescută la fractură, prin faptul că ele, sub acțiunea forțelor masticatorii, se comportă asemănator cu țesuturile dentare. În cazul obturațiilor de dimensiuni crescute, prin contracția din timpul prizei și a flexiunii din timpul masticației, se supune dintele la forțe ce riscă la propagarea fracturilor.

2. Ședința de șlefuire și amprentare

Presupune îndepartarea cariei si a obturațiilor vechi, împreună cu realizarea unei forme neretentive, rotunjite a dintelui. Efectuarea preparației a fost realizată cu ajutorul microscopului stomatologic în condiții de izolare cu digă, pentru a spori precizia și astfel gradul de adaptare a viitoarei lucrări protetice.

În Fig. 2 se poate observa câtă substanță dentară rămâne după îndepartarea țesuturilor afectate de carie; în cazul acesta pierderea crestelor marginale cât și a pereților vestibulari și orali indică necesitatea utilizării unei coroane parțiale.

Un beneficiu suplimentar al coroanelor parțiale comparativ cu cele totale este reprezentat de faptul că se conservă mai multă substanță dentară.

În continuare am folosit un material compozit pentru a elimina retentivitățile lăsate în urma îndepărtării cariei, și am finisat marginile dentare de smalț folosind freze de turbină cu granulație mică și gume de lustruit . Zonele de tranziție între suprafețele plane necesită a fi rotunjite, astfel încât să nu creeze zone de concentrare a stresului mecanic, care ar putea duce la fractura ceramicii.

Utilizarea microscopului mi-a permis îndepărtarea mai precisă a zonelor de smalț cretos cariat (Fig. 3. Săgeata roșie indică zona de smalț cretos) prezent la marginea dintelui ce pot fi mai greu de indentificat, și ca urmare pot duce la apariția ulterioară a cariei lângă restaurarea finală. Această coleretă de smalț de la marginea dentară, care trebuie să fie bine lustruită și lipsită de carie, reprezintă punctul cheie în asigurarea unei restaurări durabile, la acest nivel asigurându-se cea mai mare putere de adeziune a materialelor de cimentare.

Uneori, datorită preciziei necesare și complexității efectuării unei astfel de preparații, sunt nevoit a temporiza cazul intr-o sedință ulterioară. Folosirea unui material de tipul digăi lichide (Fig. 4) permite pacientului să își folosească în continuare dinții, neavând grija sensibilității dentare cauzate de alimentele prea reci sau fierbinți, ca și consecință a expunerii dentinei prin preparație. Amânarea definitivării preparației previne de asemenea greșelile cauzate prin oboseala medicului și a pacientului, făcând ședința la stomatolog mai ușor de suportat.

In continuare s-a realizat amprentarea preparației finale folosind materiale fidele de tipul siliconilor de adiție, s-a luat culoarea, iar amprenta a fost trimisă la laborator pentru realizarea restaurării finale folosind aparatură CAD/CAM.

3. Ședința de cimentare

În această etapă a tratamentului se aplică folia de digă, obligatorie în cazul folosirii tehnicilor adezive, pentru a preveni infiltrarea salivei. Obținerea unei suprafețe dentare uscate este condiția primară care asigură succesul acestei etape.

Onlay-ul fixat pe un suport este verificat intraoral. Ulterior suprafața acestuia se tratatează cu acizi pentru sporirea puterii de adeziune.

In continuare dintele este curățat cu ajutorul unui jet de apă și pulberede oxid de Aluminiu, și sunt aplicate materiale folosite la promovarea adeziunii pe ambele suprafețe de cimentat.

Se aplică cimentul la nivelul suprafeței interne a coroanei parțiale și se inseră pe dinte. Excesul este curățat cu ajutorul unui aplicator și al aței dentare și se declanșează priza materialului cu ajutorul lămpii de fotopolimerizare.

Se verifică adaptarea marginală, iar în final cea ocluzală cu ajutorul hârtiei de articulație.