Gigivita presupune o gingie tumefiată (umflată), care sângerează cu uşurinţă, la periaj, masticaṭie sau spontan, care poate prezenţa ulceraţii sau fisuri şi care are, în loc de culoarea roz pal, o nuanţă de roşu intens. Ea poate fi asociată cu retracția gingivală, precum şi cu halitoza, ca urmare a stratului sporit de bacterii anaerobe ce populează spaţiul dintre dinţi şi gingie. Dacă acest spaṭiu este mărit (mai mare de 3 mm) avem de a face cu o pungă parodontală.

Gingivită este, în majoritatea cazurilor, consecinţa unei igiene orale deficitare, fiind cauzată de placă bacteriană ce se transformă treptat, sub acţiunea salivei, în tatru dentar.

Gingivită trebuie tratată responsabil, întrucât ea constitue adesea o etapă preliminară a parodontiției (cunoscută sub termenul incorect de parodontoză). În unele locuri se poate extinde, afectând osul sau chiar rădăcina dintelui. În cazuri extreme, o gingivită netratată, transformată în parodontită, poate vulnerabiliza dintele până la pierderea lui definitivă. Pe lângă placa bacteriană, alte cauze ale gingivitei pot fi: obturațiile sau lucrările protetice incorecte care reṭin placa; periajul agresiv al dinţilor; lipsa vitaminei C din organism; boli sistemice precum diabetul zaharat, leucemia, bolile endocrine etc.

În urmă unui control amănunţit, medicul specialist parodontolog va putea recomanda un tratament adecvat al gingivitei, în funcţie de cauza depistată. Dacă aceasta este placa bacteriană, tratamentul va consta în igienizarea profesională (detartraj, periaj profesional) a dinţilor, continuată la domiciliu prin însuṣirea unei igiene orale corecte.

În astfel de situaţii, se recomandă, de asemenea, evitarea tutunului şi alegerea, la sfatul medicului, a unor produse specifice de îngrijire a dinţilor.

Să ne zâmbim cu bine!