Apariţia radiografiilor dentare a fost un pas imens în dezvoltarea specialităţii noastre, însă, în timp, medicii dentişti şi-au dorit să poată vedea tridimensional în structurile anatomice, să navigheze prin imaginile radiologice pentru a extrage informaţii de detaliu, de mai mare fineţe pentru cazurile de implantologie, endodonţie, ortodonție, etc.

Astfel, sfârşitul anilor 1990 s-au dezvoltat, în Italia şi Japonia, prototipurile primelor aparate CBCT (Cone Beam Computer Tomography).

Primul apărut pe piaţă echipamentelor imagistice a fost NewTom QR DVT 9000 (QR, Italia, filiala a AFP Imaging, Elmsford, New York, SUA) şi 3D Accuitomo (J. Morita, Kyoto, Japonia), care au fost, iniţial, lansate spre vânzare în Europa şi Asia.

Pe piaţa americană, aparatele CBCT au fost introduse în anul 2001. În scut timp, au apărut şi alte modele: MercuRay™ şi i-CÂT®. Toate aceste modele pot achiziţiona imagini complete sau parţiale ale capului. În prezent, gama de aparate CBCT este mult mai largă, variind atât volumul achiziţionat, cât şi rezoluţia de achiziţie. CBCT mai este cunoscută şi sub numele de Cone Beam Volumetric Imaging (CBVI) sau Cone Beam Volumetric Tomography (CBVT).

Adoptarea noii tehnologii CBCT s-a produs, paradoxal, mult mai rapid decât în cazul imagisticii digitale intra şi extraorale (citește aici un articol despre radiografiile digitale), datorită, probabil, posibilităţilor de vizualizare tridimensională şi a dozei de radiaţii mult scăzute faţă de CT-ul clasic, aspecte deosebit de importante şi mult aşteptate în imagistică stomatologică.

Se poate afirmă că, în prezent, CBCT este generaţia tehnologică cea mai avansată în imagistică stomatologică, începând de la radiologia convenţională, până la cea panoramică, cefalometrică şi CT-ul medical. CBCT oferă, în plus faţă de alte tehnologii imagistice, avantaje legate de fidelitatea achiziţiei detaliilor, viteză de lucru şi de siguranţă.

Mai mult, avantajele oferite sunt şi de natură financiară, ceea ce face că tehnologia CBCT să devină un standard în imagistică. Există însă şi lucruri de îmbunătăţit la care în ultimii ani companiile au lucrat pentru remediere, cum ar fi: existenţa artefactelor, dificultăţile de determinare a densităţii osoase.

Lansarea CBCT a făcut posibilă dispariţia decalajelor tehnologice care existau între radiologia medicală şi cea stomatologică. Utilizarea CBCT în endodonţie este o metodă imagistică recomandată atunci când alte metode imagistice mai puţin invazive nu pot oferi suficiente informaţii pentru rezolvarea unui caz. Indicaţia de scanare CBCT se face cu respectarea principiilor ALARA (“Aş Low Aş Reasonably Achievable”), indicându-se mereu un FOV (Field of View) adecvat zonei de interes. Pentru cazurile de endodonţie este suficient un câmp de achiziţie mic.

Indicaţiile CBCT în endodonţie sunt variate, dintre acestea le amintim pe cele mai frecvente: cazuri cu anatomie particulară, evidenţieri ale raporturilor cu structuri vecine de interes (canal mandibular, sinusuri maxilare, etc), resorbții externe, resorbții interne, perforaţii radiculare, identificare canalelor accesorii, managementul instrumentelor fracturate în canale, evaluarea defectelor osoase periapicale, planificarea în chirurgia periapicală.

Marius Bud

Doctor in medicină dentară, specializarea imagistică digitală (M.Sc., Ph.D.)