Tinerii părinţi, îngrijoraţi de sănătatea generală, dar şi orală a copiilor, se întreabă din ce în ce mai frecvent: “Când trebuie să îmi duc copilul prima dată la consult stomatologic?”. Răspunsul este simplu:”Prima vizită până la prima aniversare”, adică până la 1 an.

Această vârstă este ideală, atât pentru copil, pentru depistarea unor leziuni dentare sau patologii din sfera stomatologică cât mai devreme, dar şi pentru părinte, printr-o informare şi pregătire precoce din punctul de vedere al frecvenţei consulturilor şi necesităţii tratamentelor stomatologice ulterioare. De asemenea, o prezentare la o vârstă atât de fragedă la consult stomatologic scade frecvenţa tratamentelor restaurative şi costisitoare, dificil de tolerat de pacienţii de vârste mici.

Totodată, stomatologia modernă urmăreşte o abordare multidisciplinară a micuţilor pacienţi, fiind pe deplin motivată prezenţa nutriţionistului şi a psihologului în cabinetul stomatologic. Aşadar suntem o echipă complexă formată din medic dentist, dietetician şi psiholog care împreună urmărim că sănătatea orală să fie perfect corelată cu sănătatea întregului organism în condiţii optimizate de cooperare şi eliminare a anxietăţii.

Academia Americană de Stomatologie Pediatica(AAPD) publică periodic ghiduri cu recomandări ce recunosc necesitatea educaţiei, prevenţiei, diagnosticului şi tratamentelor la copii pentru menţinerea homeostaziei cavităţii orale.

6 – 12 luni:

• Examinare orală completă;
• Instructaj de igienă orală a copilului, explicat părinţilor;
• Îndepărtare depozite supra/subgingivale;
• Evaluarea statusului sistemic/topic al fluorului şi furnizarea informaţiilor necesare în legătură cu administrarea fluorului;
• Obiceiurile alimentare ale copilului şi legătură acestora cu sănătatea orală;
• Evaluarea vârstei în legătură cu prevalent traumei orofaciale şi atenţionarea părinţilor;
• Instructaj pentru obiceiurile orale non-nutritive;
• Evaluează necesitatea tratamentelor orale;
• Anticiparea tratamentelor ulterioare;
• Colaborarea cu medicul pediatru dacă este nevoie;
• Evaluarea riscului de carie;
• Determinarea intervalului de reexaminare periodică.

12 – 24 luni:

• Repetarea procedurilor de la 6-12 luni la fiecare 6 luni sau individualizat în fucţie de riscul pacientului/susceptibilitatea la boală;
• Obiceiuri alimentare (incluzând tetina, biberonul, alimentaţia la sân) şi indicaţii dacă este necesar;
• Revizuirea statusului fluorului pacientului şi instrucţiuni pentru părinţi;
• Aplicaţii topice cu fluor la 6 luni sau individualizat în funcţie de nevoile pacinetului

2 – 6 ani:

• Repetarea procedurilor 12-24 luni la 6 luni şi instructaj de igienă orală conform vârstei;
• Periaj profesional la 6 luni sau în funcţie de nevoile pacientului;
• Instrucţiuni şi servicii stomatologice pentru prevenţia traumei orofaciale;
• Preventive/tratament al dezvoltării malocluziilor;
• Tratament al oricăror patologii orale sau injurii, individualizate în funcţie de pacient;
• Evaluarea dezvoltării limbajului şi corectitudinea limbii vorbite, cu colaborare interdiciplinara dacă se impune

6-12 ani:

• Repetarea procedurilor 2-6 ani la 6 luni sau individualizat;
• Educaţia referitoare la abuzul de substanţe toxice(tutun etc.) şi riscurile acestora;
• Educaţia referitoare la riscurile piercing-urilor intraorale/periorale.

Peste 12 ani:

• Repetarea procedurilor 6-12 ani la 6 luni sau individualizat;
• Evaluarea prezenţei, poziţiei, dezvoltării molarilor de minte, luând în considerare extracţia acestora.
• Trimiterea pacientului către un medic stomatolog generalist pentru monitorizare şi tratamente stomatologice necesare ulterior.

Aşadar, leziunile carioase nu sunt tot ceea ce părinţii trebuie să ştie despre sănătatea orală a copiilor lor, vizită la 1 an fiind esenţială pentru începerea monitorizării pacienţilor şi profilaxia patologiilor stomatologice viitoare.

Stomatologia modernă pediatrică urmăreşte acum o abordare interdisciplinară a pacienţilor, în care discuţia cu un specialist nutriţionist-dietetician a părintelui, dar şi cu un psiholog fac din tratamentul stomatologic unul de standard înalt, în care principalul tel este sănătatea, atât orală, cât şi generală a fiecărui pacient.

Totodată, metodele actuale ale stomatologiei pediatrice şi nu numai, cuprind tehnici de inhalosedare eficiente şi uşor de aplicat care transformă trecutul pacienţilor anxioşi într-un prezent calm şi confortabil din punct de vedere al tratamentelor stomatologice. Tehnicile de inhalosedare cu protoxid de azot, folosite la scară largă în Statele Unite ale Americii şi în multe ţări din Europa, la început însă în România, promit pacienţilor, mai ales copii, relaxare, încredere în medic şi anularea fricii faţă de cabinet şi de ceea ce presupune acesta, iar practicianului posibilitatea efectuării tratamentelor corect, în condiţii optime.

Adoptăm şi noi, echipa de stomatologie pediatrică a clinicii MB Center, această modalitate de a îmbunătăţi experienţele stomatologice ale copiilor anxioşi prin inhalosedare dar şi prin şedinţe de consiliere complexă de dietă şi psihologie.

Bibliografie:

1. American Academy of Pediatric Dentistry. Guideline on Periodicity of Examination, Preventive Dental Services
2. Anticipatory  Guidance/ Counseling, and Oral Treatment for Infants,
3. Children and Adolescents, Pediatr Dent 2009;2. American Academy of Pediatric Dentistry.  Policy on Dental Home,
4. Pediatr Dent 2010;3. Mc Donald, R. (2004),
5. Dentistry for Children and Adolescent,
6. Eighth Edition,
7. Mosby,Missouri.4. Girdler, N.M. et al(2009),
8. Sedation in Dentistry, Willey- Blackwell,United Kingdom.

Autor

Dr. Elena Amariei MB Center dental clinic Cluj www.dentistcopii.ro