Blog

interviuri, articole și noutăți

24/01/2020

Gingivita și boala parodontală. Generalități și recomandări terapeutice

Boala parodontală sau parodontoza cum este cunoscută popular, este o afecțiune de natură microbiană și inflamatorie, ce interesează țesuturile de susținere ale dinților, și anume gingia, osul adiacent și ligamentele parodontale înconjurătoare. Cu alte cuvinte, atunci când ignorăm igiena, sau când aceasta este realizată superficial, placa bacteriană ce se adună pe dinți nu îi va afecta doar pe aceștia, ci și țesuturile din jurul lor.

Primul stadiu al bolii parodontale este gingivita, al cărei semn principal este sângerarea gingivală. Frecvența apariției gingivitei in rândul populației este deosebit de mare, având o incidență de peste 90%, indiferent de vârstă și sex.

  În general gingivita, în afară de prezența sângerării și a unui gust neplăcut nu prezintă și alte simptome, și de aceea aceasta evoluează uneori fără ca să ne dam seama. Produsele din comerț de tipul pastelor de dinți special concepute pentru sângerare gingivală aduc un beneficiu și o pot scădea ușor, însă eficiența lor este crescută dacă se asociază unui consult și unei igienizări profesionale, în acest caz sângerarea dispare complet.

Boala parodontală este principala afecțiune responsabilă de pierderea dinților. Ea este preponderent întâlnită la adulți, dar poate afecta și tinerii, în special pe cei în perioada pubertății si gravidele, datorită susceptibilității crescute create de nivelul hormonal ridicat.

Ultimele studii privind prevalența parodontitei au clasat-o pe locul al 6-lea în lista celor mai frecvente condiții patologice. Procentual, în rândul adulților aceasta se regăsește la 47% din persoane, iar la cei peste 65 ani procentul este de 64%.

Unul din motivele pentru care boala parodontală necesită un screening periodic este evoluția ei fără simptome alarmante până în ultimele stadii, când dinții au un grad avansat  de mobilitate iar sanșele de a-i pastra sunt mult mai scazute. Deoarece boala parodontală și consecințele acesteia au un impact puternic asupra calității vieții, se recomandă ca la primele semne de sângerare gingivală a se realiza un consult specializat la dentist pentru a se lua masurile necesare.

Tratamentul este în funcție de stadiul bolii în momentul prezentării, și implică în prima fază ședințe de igienizare profesională minim invazive, si anume detartraj si surfasaj supragingival și subgingival, adică îndepărtarea tartrului de pe coroana și rădăcina dintelui.

În cazurile severe, recomandările terapeutice pot include de asemenea și abordări chirurgicale rezective sau regenerative.

Boala parodontală nu se poate vindeca, odată ce țesuturile au fost distruse. Tratamentul poate doar să stabilizeze boala și să îi oprească evoluția, de aceea cel mai important aspect este prevenția și profilaxia ei pentru a se evita fazele avansate de boală. După încheierea tratamentului se recomandă menținerea rezultatelor și evitarea recidivelor prin prezentarea periodică la control.

Dr. Andrei Voicu- medic specialist parodontolog, MB Dental Cluj


001mircea-1200x800.jpg
20/01/2019

În practica noastră de zi cu zi, întâlnim de cele mai multe ori situaţii care ne pun în dificultate. Dinţii care ne pun problemele cele mai mari, din punct de vedere endodontic sau al restaurării protetice, sunt cei cu distrucţii coronare extinse şi margini subgingivale. Întrebările cu cele mai grele răspunsuri, de care nu suntem niciodată convinşi sunt : extragem sau tratăm?

    Când hotărâm extracţia unui dinte? Când tratăm?

   În primul rând trebuie să avem stabilite limitele care ne impun una din cele două decizii. Care sunt condiţiile ca un dinte să poată fi restaurat protetic, dar să îndeplinească şi criteriile specifice endodonţiei? În medicina dentară modernă, tratamentele impun folosirea izolării cu ajutorul sistemului de digă, care stă la baza piramidei tratamentelor dentare. Situaţiile clinice ne arată că nu toţi dinţii sunt izolabili, cei care nu pot fi, ajung inevitabil la ultima manoperă din viaţa unui dinte – extracţia.

    În ajutorul nostru vin procedurile care restabilesc marginile situate subgingival: gingivectomia, elongarea coronară, extruzia chirurgicală parţială şi extruzia ortodontică, fiecare cu indicaţii bine stabilite.

Gingivectomia este efectuată în cazurile în care distrucţia subgingivală nu este foarte avansată, elongarea coronară fiind indicată în cazul necesităţii osteoplastiei fiind caracteristică distrucţiilor profunde, extruxia chirurgicală parţială (figura 1) are avantajul nealterării osului alveolar şi al ţesuturilor moi, extruzia ortodontică asociată cu fibrotomia, având rezultate excelente, singurul neajuns fiind extinderea tratamentului pe o perioadă mai mare de timp.

         Aceste proceduri ajută la creşterea ratei de succes pentru tratamentele noastre şi al gradului de  restaurabilitate al unor dinţi care iniţial aveau un prognostic rezervat. Poziţionarea marginilor supragingival duce la uşurarea tratamentelor ulterioare şi restabilirea efectului Ferrule, indispensabil unei restaurări protetice de durată.

      

        


Urmărește-ne pe blog-uri

Ai întrebări?

0749 203 455
Clinica Cluj-Napoca

0746 200 274
Clinica Floreşti

Mesajul tău

GDPR

© 2016 MB Dental. Toate drepturile rezervate de MB Dental.

  • Română
  • English