Blog

interviuri, articole și noutăți

138.002.jpeg
31/01/2021

Afecțiunile parodontale sunt una dintre cele mai frecvente probleme ale cavității orale, dar care cel mai adesea rămân nediagnosticate. Acest lucru se datorează adesea simptomelor care nu evoluează proporțional cu gravitatea bolii, ele de obicei rămânând mult mai ușoare, si astfel ajung să fie ignorate o perioadă lungă. Primul și cel mai persistent simptom sunt sângerările gingivale, despre care puteți citi mai multe aici.

 

Consultul

Dacă aveți vreo suspiciune că aveți o suferință de natură parodontală, sau dacă medicul dumneavoastră stomatolog observă o asemenea afecțiune, primul pas este o vizită la medicul parodontolog. Acesta vă va efectua un consult complet, însoțit de realizarea unei fișe parodontale, ce va urmări măsurarea gingiei din jurul fiecărui dinte, conform imaginii alăturate. În funcție de aceasta, se va pune un diagnostic și se va recomanda un plan de tratament aferent.

Consultatie parodontologie pentru parodontoza. Masurare pungi parodontale. Parodontometrie
Consultatie parodontologica

Tratamentul. Terapia inițială.

Având în vedere că boala parodontală este inițiată și susținută de prezența tartrului și a plăcii bacteriene la nivel subgingival, prima etapă o va reprezenta igienizarea profesională a acestora. Ultimele studii realizate în anul 2019 plasează ca și eficiență și  ‘standard de aur’ în terapia inițială detartrajul și surfasajul (chiuretajul) mecanic al rădăcinilor, cu ajutorul chiuretelor și al aparatului cu ultrasunete.  Acest proces se va realiza în cel mult 2 ședințe, ce vor fi programate la maxim 48 de ore una de cealaltă, și poartă denumirea de ‘Full mouth scaling’. Fiecare sedință va presupune curățarea sub anestezie a dinților unei arcade, acolo unde aceștia prezintă pungi parodontale, și irigarea/spălarea ulterioară cu soluții antiseptice pentru a dezinfecta complet zona subgingivală.

Caz sever boala parodontala

 

Antibiotice?

În funcție de faza în care a fost prinsă boala, dacă aceasta este acută sau cronică, dar și în funcție de gravitatea și dimensiunea pungilor parodontale, medicul dumneavoastră vă va recomanda în urma etapei de terapie inițială asocierea unor antibiotice pe o durată cuprinsă între 5 și 14 zile. În cazurile severe se poate indica asociarea a 2 antibiotice, pentru a cuprinde un spectru cât mai larg antibacterian. De asemenea, în cazurile refractare la tratament sau în cele recidivante, se va realiza o antibiogramă a secrețiilor parodontale urmată de un tratament medicamentos in functie de rezultatele acesteia.

reabilitare parodontala si protetica punte ceramica pe metal. boal aparodontala. MB Dental Cluj
Reabilitare completă parodontală și protetică

Clorhexidina. Apa de gura, geluri, paste de dinți. 

Tot în urma terapiei inițiale vi se va prescrie utilizarea unei ape de gură antibacteriene pe bază de clorhexidină și uneori a unor geluri pentru aplicare direct la nivelul gingiilor. Este foarte importantă utilizarea acestora conform indicațiilor, pentru nu mai mult de 14 zile, deoarece utilizarea lor îndelungată prezintă efecte adverse, precum pătarea dinților și alterarea senzațiilor gustative. De asemenea, pastele de dinți concepute pentru afecțiuni gingivale vor aduce un beneficiu și vor fi recomandate pentru utilizare pe termen lung.

 

Dușul bucal, ața dentară, periuțele interdentare.

Unul dintre aspectele cele mai importante în momentul igienizării personale de acasă a danturii este curățarea interdentară a dinților, acesta fiind locul din care pornesc cel mai frecevent problemele de natură parodontală. Pentru a facilita acest lucru, în ultima perioadă au apărut pe piața tot mai multe dispozitive din categoria irigatoarelor bucale (duș bucal). Prin proiectarea unui jet subțire de apă/apă de gură, acestea curăță eficient și confortabil zona dintre dinți, aducând astfel pe termen lung un beneficiu extrem de important sănătății dinților și a gingiilor.

În afară de ele, este important să se folosească și ața dentară și periuțele interdentare, zilnic, pentru a obține eficiență maximă în igienizarea zonei interdentare.

 

Vizita de reevaluare. 

După terapia inițială și indicațiile de igienizare, medicul parodontolog vă va chema la reevaluare la 2-3 luni, pentru a vedea evoluția tratamentului. Este necesară această perioadă de pauză pentru a da timp organismului să reacționeze și să activeze mecanismele de regenerare, astfel se va observa eficiența terapiei și evoluția/involuția bolii. În cazurile în care nu se observa un progres substanțial, se va relua din nou terapia inițială, iar în cazurile recidivante se va asocia și o terapie chirurgicală pentru regenerarea tisulară. De asemenea dinții cu mobilitate crescută vor fi incluși într-o imobilizare pentru sporirea stabilității lor. 

Imobilizare dinti frontali cu bibra de sticla. Terapie initiala boala pardodontala. MB Dental Cluj
Terapie inițială și imobilizarea grupului frontal inferior

Terapia de menținere.

Pe termen lung, lucrurile în general evoluează foarte bine dacă se respectă detartrajele periodice la 4-6 luni, iar igiena personală este strictă și realizată cât se poate de atent. De asemenea se recomandă o atenție sporită, iar la primele semne de sângerare gingivală sa fie programat un control. Chiar dacă boala parodontala nu se poate vindeca, ea poate fi stopată și ținută sub control printr-o igienă personală strictă, combinată cu igiena profesională periodică la medicul dentist. 


30/01/2021

Periajul dentar este extrem de important pentru a mentine sanatatea dintilor, insa spatiile dintre dinti nu sunt in totalitate accesibile pentru periuta dentara. Zonele dintre dinti trebuie si ele curatate insa ele  se pot igieniza doar folosind ata interdentara sau dusul bucal.

In cazul dintilor din prima poza (nr. 1), desi pacientul se periaza corect de doua ori pe zi, iar dintii par sanatosi la o evaluare superficiala, exista doua carii situate pe fetele vecine ale dintilor, cele care sunt inaccesibile periajului dentar (poza 1- zonele mai intunecate care corespund cavitatilor preparare din urmatoarele poze).  Avand in vedere ca punctul lor de pornire este situat intre dinti, de cele mai multe ori sunt greu de observat de pacient si uneori chiar si de medic in lipsa radiografiilor. Cel mai frecvent, aceste carii pornite dintre dinti sunt cauzate de alimentele care, in timpul mestecarii, intra aici si nu sunt apoi indepartate cu ata dentara sau dusul bucal. Ele fermenteaza iar acizii rezultati ataca smaltul si produc carii pe fetele vecine ale dintilor.

Dupa indepartarea stratului superficial de smalt, puteti observa (poza 2) dimensiunea cariilor (zonele de culoare maro inchis), care sunt si in acest caz, ca de obicei, mai profunde decat asteptarile pacientilor. De cele mai multe ori pacientii sunt foarte surprinsi sa afle si sa vada aceste carii (medicii fie fac fotografii fie dau pacientilor oglinzi ca ca vada dintii)  care au fost oarecum „mascate” unui ochi neavizat. Pentru a le putea curata se indeparteaza stratul de smalt de pe suprafata pe cere se mesteca. Astfel, se prepara cavitati care  se extind pe cate doua fete ale fiecarui dinte: fata pe care se mesteca si fata care vine in contact cu dintele vecin. Caria este apoi complet indepartata (poza 3) de medic folosind frezele (cele care genereaza zgomotul atat de cunoscut fiecarui pacient). Cavitatile rezultate in urma curatarii sunt apoi dezinfectate si umplute, pas cu pas, folosind un adeziv si material de obturatie (rasini diacrilice compozite). Mai intai se refac cei doi pereti verticali vecini ai dintilor care  vor trebui sa fie construiti in contact pentru a nu permite alimentelor sa patrunda intre dinti, atunci cand pacientul mesteca, pentru a produce noi carii si inflamatii ale gingiei.

Mai intai, medicul instaleaza pe fiecare dinte cate o matrice din metal, un fel de conformatoar care ajuta la construirea succesiva a peretilor dintelui (poza 4). Dupa refacerea primului perete a unui dinte, una dintre matrici este indepartata (poza 5). Ulterior, medicul reface  peretele celui de-al doilea dinte si indeparteaza si a doua matrice (poza 6). Se va continua umplerea cavitatilor cu material de obturatie si se va modela o suprafata care sa aiba un relief cat mai asemanator cu cel initial, natural a  dintilor.  Este  posibila chiar adaugarea unor pigmenti usor maronii, identici cu cei care exista uneori  pe dintii naturali pentru a face obturatia perfect integrata in estetica generala a dintilor pacientului ( poza 7).

Dupa ce suprafetele obturatiei se finiseaza si se lustruiesc, se verifica cu o ata dentara daca cele doua plombe sunt in contact strans si nu vor permite alimentelor sa mai patrunda intre dinti.

Recomandam tuturor pacientilor sa nu neglijeze nici igiena interdentara, nici semnalele care pot indica o posibila carie interdentara: agatarea atei dentare care se scamoseaza, inflamatie cu usoara jena si sangerarea gingiei dintre doi dinti, retentia de alimente intre doi dinti si indepartarea lor cu greutate, sensibilitate la rece si dulce.

Dr. Marius Bud, Mb Dental Cluj


26/11/2019

Scopul capital al unui tratament endodontic este de a preveni apariția si dezvoltarea infecției periapicale / sau a crea condiții pentru repararea leziunilor osoase periapicale (rezultatul unor procese inflamatorii apicale care produc demineralizare osoasă). Evolutia unui tratament de canal (micșorarea/dispariția defectului) a fost analizata in mai multe studii stiintifice, iar succesul raportat variaza de la 35% la 95% (Sjoogren et al. 1990, 1997, Eriksen et al. 1995, De Moor et al. 2000, Friedman 2002, Siqueira et al. 2005, Marquis et al. 2006, de Chevigny et al. 2008, Moreno et al. 2013).

Pentru investigarea acestora cel mai frecvent se utilizeza radiografii clasice sau digitale pe care defectele osoase periapicale pot fi vizibile sub formă unor arii radiotransparente (mai închise la culoare). Cu radiologia 2D convențională, leziunea periapicală a fost definită ca un osteoliză regăsită în zona apicală a rădăcinii iar vindecarea se poate observa prin reducerea zonei radiotransparente.

În cazul de față, s-a decis retratarea si protejarea cu coroane de acoperire a celor doi dinți care prezentau leziuni periapicale asociate cu durere, cel mai probabil cauzat de infiltrarea bacteriană a tratamentului coronar și endodontic efectuat anterior.

Folosirea tehnologiei moderne în realizarea tratamentului, de la utilizarea microscopului operator, a instrumentării și a irigării antiseptice corespunzătoare, până la protecției protetice adecvate, a ajutat la vindecarea leziunii osoase asociate.

In cazul dintiilor cu leziune periapicala, Restrepo et. al 2019, a identificat ca vindecarea leziunii periapicale survine in proportie de 26.1% pana la 1 an de zile, 56.4 % dupa un an si 70.8 % dupa 4 ani.

Stiati ca: Durerea experimentată la 6 luni a fost, de asemenea, asociată cu rezultatul asteptat initial de pacient. Deci, pacientii care se astepta la un rezultat “foarte bun” al tratamentului, vor avea cu 61% mai putin sanse de a avea dureri la 6 luni, fata de un pacient care se asteapta doar la un rezultat “correct” / “bun” (Nixdorf et al. 2016)

 

Dr. Sergiu Spataru- medic specialist endodont – Mb Dental Cluj


IMG_0663-1200x1805.jpg
20/01/2019

Avantajele utilizarii Microscopului Operator Dentar (MOD) in stomatologia restaurativa

Restaurarile directe din materiale compozite (Obturatii/plombe) sunt cele mai reaspandite tipuri de restaurari la nivel mondial. Anual in lume se realizeza peste 500 de milioane de obturatii dintre care mai mult de jumate sunt din materiale compozite, datorita multiplelor avantaje pe care aceste materiale le prezinta.

Incepand cu anii’70 medicii dentisti au inceput sa analizeze utilizarea magnificatiei in stomatologie. Lupele dentare sunt cele mai frecvent utilizate dispozitive pentru magnificare, datorita preturilor mai accesibile si a usurintei de utilizare fara schimbari majore in protocolul de lucru si ergonomie. Ele sunt disponibile in multiple variante si modele oferind magnificari de pana la 6.5X. Exista si dezavantaje care limiteaza utilizarea lor in randul medicilor: lipsa pozitiei fixe (miscari fine ale capului medicului deregleaza imaginea campului operator marit); necesitatea schimbarii lupei pentru a obtine magnificatie diferita.

Au trecut deja mai mult de 30 de ani de cand medicii dentisti si-au pus problema utilizarii microscoapelor in stomatologia restaurativa, identificand avantajele magnificatiei in etapele de diagnostic si tratament. [1] Privita cu scepticism la inceput, introducerea efectiva pe scara larga a utilizarii microscopului in stomatologia restaurativa a evoluat destul de lent. Cresterea este insa evidenta in ultimii ani data fiind si familiarizarea lumii stomatologice cu microscoapele dentare, devenite deja dotare implicita pentru specialistii endodonti.

Principiile de baza ale stomatologiei restaurative nu s-au schimbat semnificativ in ultimii 30 de ani, insa criteriile estetice, biologice si mecanice sunt acum mai strict respectate de catre medicii dentisti, in spiritul unei  rafinari bazate pe argumente stiintifice, evolutia materialelor, tendinta generala mondiala spre estetica si biomimetism. Mai mult, in ajutorul acestei tendinte a venit evolutia rapida a materialelor utilizate, a echipamentelor care s-au dezvoltat intr-un ritm alert aducand multe elemente de progres tehnologic dar, uneori, generand si dovezi contradictorii. Abundenta de instrumente si materiale din ultimii ani a condus la competitie acerba pentru obtinerea unor tratamente estetice, minim invazive, cat mai aproape de situatia naturala, mai rapide si predictibile avand si o rata de succes tot mai mare. Toate aceste cerinte care presupun precizie si finete sunt insa greu de indeplinit de catre operator in lipsa folosirii magnificatiei insotite de o buna iluminare.

Inca de la inceputul anilor 2000 principiile stomatologiei minim invazive au inceput sa fie tot mai des si mai amplu promovate in stomatologie [2]. David Clark, fondatorul Academiei de Microscopie Dentara si unul dintre pionierii miscroscopiei stomatologice spunea ca “cel mai mare indicator al retenției pe termen lung a dinților este volumul tesutului dentar natural sănătos care rămâne dupa ce incheiem tratarea uni  dinte”. [3].

Beneficiile utilizarii lui in stomatologie sunt unanim acceptate:

1. Vizibilitate crescuta

Datorita magnificarii si a luminii transmise prin fibra optica la campul operator este posibila tratarea cu mai multa precizie in conditii de vizibilitate incomparabil imbunatatite fata de privirea directa cu ochiul liber. [4]

2. Creste calitatea tratamentului

Exista numeroase studii publicate pe tema cresterii calitatii tratamentelor efectuate sub control microscopic datorita preciziei diagnosticului si realizarii mai fine a diferitelor etape de tratament [5-10]. 3. Tratamente minim invazive prin scaderea sacrificiului de tesutul dentar

Principiile stomatologiei minim invazive au  devenit in prezent  o prioritate pentru fiecare medic dentist. Ele sunt mai usor de respectat lucrand cu magnificatie. Depistarea precoce a cariilor incipiente inainte de extinderea lor este imposibil de realizat cu ochiul liber fara magnificatie la fel ca  indepartarea materialelor de obturatie vechi in conditii de siguranta absoluta pentru tesutul dentar sanatos restant.

3. Scaderea tipului de adaptare ocluzala a restaurarilor directe

Utilizand magnificatia in faza de modelare ocluzala a materialelor compozite din care se realizeza obturatiile se pot reduce aproape total excesele de material aplicate la nivelul suprafetelor ocluzale, scazand asadar timpul de adaptare ocluzala.

4. Pozitie ergonomica de lucru

Medicii dentisti care folosesc microscopul operator dentar declara fara echivoc ca marirea campului operator, cresterea intensitatii iluminarii, pozitia ergonomica in timpul lucrului si certitudinea controlului procedurilor realizate conduc impreuna la scaderea drastica a oboselii oculare, a durerilor musculo-scheletale si scad oboseala psihica. Toate acestea aduc un beneficiu net in favoarea calitatii vietii medicului dentist in conditiile respectarii indicatiilor de ergonomie a lucrului la microscop.[11,12,13]

5. Siguranta si motivatia medicului

Utilizarea unui microscop creste siguranta abordarii anumitor tratamente prin increderea de reusita adusa de posibilitatea controlarii  si verificarii vizuale precise a detaliilor care sunt importante in fiecare faza de lucru, de la curatarea si prepararea cavitatilor carioase pana la adaptarea de finete a  lucrarilor protetice ceramice etc.

6. Comunicare mai buna cu pacientul si asistentul medical

Utilizarea microscopului operator dentar ofera posibilitatea de a realiza fotografii si materiale video care la finalul tratamentului pot fi aratate pacientilor astfel incat acesta sa fie corect si deplin informat asupra particularitatilor cazului propriu. Imaginile au menirea de a face intelegerea mai usoara si explicatiile medicului argumentate. Mai mult decat atat, in munca la 4 maini, asistentul medical este mai eficient daca poate urmari direct (fie pe ecran fie printr-un ocular dedicat) campul operator asa cum il vede medicul, acest lucru dandu-i posibilitatea de a interveni prompt in anumite etape in care ajutorul este direct necesar (pentru adaptarea unei matrici, fixarea unei cleme de diga etc).

7. Evitarea iatrogeniilor

Lucrul intr-un camp operator bine iluminat si marit de peste 20 de ori ofera medicului posibilitatea de a fi extrem de precis in miscari atunci cand utilizeaza instrumentar agresiv, mai ales freze la turatii mari, montate in turbina sau chiar piesa contra unghi. Se pot asfel evita: atingerea dintelui vecin atunci cand se prepara cavitati proximale sau se slefuiesc dinti pentru lucrari protetice, indepartarea nedorita a unei zone de dentina care sa conduca la deschiderea camerei pulpare etc. Aceste lucruri sunt, in multe cazuri greu de controlat atunci cand nu exista magnificatie si iluminare buna, mai ales in conditiile in care campul operator este obstructionat vizual de prezenta apei de racire amestecata cu particule de smalt si rumegus dentinar.

Istoria altor specialitati medicale ne-a aratat deja ca noile echipamente au o durata de adoptare pe scara larga variabila, uneori chiar de lunga durata, existand un echilibru intre trei factori majori: beneficiile aduse tratamentului, costul de achizitie si efortul depus de medic in utilizarea lui. In cazul microscoapelor, pana in prezent, abia primul factor este de necontestat. Costurile si reticenta la schimbare continua sa fie piedici majore in raspandirea utilizarii microscoapelor in stomatologia restaurativa.

Introducerea magnificarii si imbunatatirea iluminarii campului operator sunt printre cele mai spectaculoase schimbari din ultimii 30 de ani in stomatologia restaurativa. Iluminarea cu fibra optica este factorul cheie care completeaza magnificarea oferita de microscop astfel incat tratamentele pot fi in prezent realizate in conditii crescute de siguranta si in conditii de calitate net superioare fata de trecut.

Dr. Marius Bud- stomatologie restaurativa la microscop, MB Dental Cluj-Napoca


01/03/2013

Amprenta dentară a unei persoane e unică, neexistând „dubluri” nici măcar în cazul gemenilor identici? În fiecare zi oamenii să spală pe dinţi, în medie, între 45 şi 70 de secunde, deşi durata recomandată a unui periaj cu pastă de dinţi este de 2-3 minute?...


05/02/2013

Deşi pastă de dinţi în formula cea mai apropiată de cea actuală este o invenţie de secol al XIX-lea, istoria devenirii ei e milenară. Dacă printre alegerile dumneavoastră frecvente se numără pasta de dinţi pe baza de plante...


25/11/2012

La MB Center beneficiați de o reducere de 20% cu Studcard? Noi știm că studenția înseamnă fonduri limitate, lipsa recomandărilor unui medic dentist care să-l înlocuiască pe cel de acasă și absența părinților care să ne amintească permanent să-l vizităm...


Urmărește-ne pe blog-uri

Ai întrebări?

0749 203 455
Clinica Cluj-Napoca

0746 200 274
Clinica Floreşti, Cluj

Mesaj

© 2016 MB Dental. Toate drepturile rezervate de MB Dental.

  • Română
  • English